Medicamente uzuale, efecte de durata asupra organismului
Beta-blocantele, prescrise des pentru hipertensiune arteriala si boli de inima, pot provoca modificari in structura bacteriilor intestinale. Studiul, realizat la Universitatea din Tartu, a aratat ca aceste modificari persista chiar si ani dupa oprirea tratamentului. Situatia este similara si in cazul benzodiazepinelor – medicamente prescrise pentru anxietate si insomnie (precum Xanax sau Valium) – dar si in cazul antidepresivelor si al pastilelor pentru reflux gastric, foarte populare in randul adultilor.
Cum afecteaza microbiomul intestinal medicamentele frecvente
Microbiomul intestinal reprezinta totalitatea bacteriilor benefice care traiesc in intestin, avand rol esential in digestie, imunitate si reglarea metabolismului. O populatie bacteriana diversa este semnul unui organism sanatos. Totusi, cercetatorii au demonstrat ca anumite medicamente reduc diversitatea bacteriilor intestinale si pot provoca dezechilibre greu reversibile.
Un microbiom dezechilibrat (numit stiintific disbioza) favorizeaza inflamatia cronica si slabirea sistemului imunitar. Aceasta stare poate deveni un factor de risc major pentru cancerul colorectal, o boala tot mai frecventa la nivel global.
Descoperiri-cheie ale studiului estonian
Cercetarea a inclus 2.509 adulti din Estonia, ale caror mostre de scaun au fost analizate genetic pentru a identifica urmele lasate de medicamente. Dupa patru ani, o parte dintre participanti au fost reevaluati, iar rezultatele au fost socante: 90% dintre cele 186 de medicamente testate au perturbat semnificativ microbiomul intestinal.
Printre cele mai afectate categorii s-au numarat:
-
Antibioticele, precum penicilina si azitromicina, ale caror efecte s-au mentinut peste trei ani;
-
Benzodiazepinele, care au redus numarul speciilor bacteriene benefice;
-
Beta-blocantele si inhibitorii pompei de protoni (IPP), asociate cu inflamatii intestinale si risc crescut de cancer.
Potrivit studiului, efectele negative ale acestor medicamente pot persista ani la rand, chiar daca pacientul nu le mai utilizeaza. Aceasta concluzie a fost confirmata printr-o a doua runda de testare, care a evidentiat ca microbiomul intestinal se recupereaza foarte greu sau deloc.
De ce disbioza poate duce la cancer
Cercetatorii au explicat ca un intestin afectat de disbioza devine "permeabil", permitand toxinelor sa ajunga in sange. Acest proces declanseaza o inflamatie de intensitate redusa, dar constanta, care afecteaza intreaga functionare a organismului. In plus, lipsa bacteriilor benefice reduce capacitatea corpului de a neutraliza compusii nocivi si de a proteja ADN-ul celular de deteriorare.
Conform datelor publicate in 2024, modificarile microbiomului intestinal sunt implicate in pana la 40% dintre cazurile de cancer colorectal. Unele bacterii «rele» descoperite recent pot chiar declansa formarea de leziuni precanceroase in colon.
Specialistii trag un semnal de alarma
Dr. Oliver Aasmets, autorul principal al studiului, a declarat: „Majoritatea studiilor despre microbiom iau in considerare doar medicamentele actuale, dar rezultatele noastre arata ca utilizarea trecuta a medicamentelor poate fi la fel de importanta, fiind un factor surprinzator de puternic in explicarea diferentelor individuale ale microbiomului.”
Rezultatele complete ale cercetarii au fost publicate in prestigioasa revista mSystems, iar concluziile sale pot schimba modul in care medicii privesc tratamentele cronice si impactul lor asupra sanatatii intestinale.
Atentie la efectele pe termen lung ale tratamentelor
Chiar daca anumite medicamente sunt vitale pentru tratarea unor afectiuni grave, studiul atrage atentia asupra importantei monitorizarii microbiomului intestinal si a recuperarii florei bacteriene dupa perioade lungi de tratament. Alimentatia bogata in fibre, probioticele naturale si evitarea automedicatiei pot ajuta la refacerea echilibrului intestinal si la reducerea riscului de cancer.
